Ziua 82 - decizii

Nu ştiu la cât m-am trezit, dar nu era nici un guguştiuc.
Astăzi e o zi foarte importantă. Astăzi am un interviu la o companie de distribuţie echipamente de Scuba Diving pentru postul de Marketing Manager. Cea mai mare din SE Asiei de fapt.
Astăzi îmi cam decid soarta. Rămân și sezonul ploios, sau ma întorc acasă.

Nu am emoţii deloc. Cred că sunt 50-50. Îmi şi doresc să mă întorc acasă.
Vreau să fac Paştele cu cei dragi. Dar şi job-ul ăsta e plătit foaaarte bine. Aş câştiga de fapt mai bine decât în România. Hmm.
Plec pe jos până la Benny, să iau un scuter că n-am cu ce să ajung până în Chalong unde e sediul central. La pui e închis. Iau tot pui, dar din altă parte.
Nu la fel de bun.
Benny nu e acolo.
Merg spre PSC şi mai întreb în vreo 3 locuri de închiriat motociclete. Toţi vor 200 bht/zi + paşaportul. Nu sunt de acord să las paşaportul, ci doar o copie; dar pentru asta trebuie să las o garanţie de min 2000 bht, iar eu mai am aproape 1500. Aşa că... mă duc la PSC. Pierd vremea puţin şi joc un joc de Catan cu Lauryn până mai trece vremea şi se întoarce Benny. Mă duc înapoi la Benny şi pentru ca nu mai are nici un scuter disponibil, îl întreb în cine pot să am încredere să las paşaportul. Închiriez scuter de la o tanti cu 400 bht/2 zile.

Plec acasă şi mă pregătesc pentru interviu.
După lungi discuţii, mi-am dat seama că m-am pregătit degeaba că deşi "am potenţial", mai au de analizat şi alţi candidaţi şi nu au cum să-mi dea un răspuns pe loc şi în plus ar vrea pe cineva mai în vârstă şi cu mai multă experienţă aici în Thailanda. Nu pot să anulez zborurile de întoarcere pe blana ursului din pădure şi orricum vreau şi eu să mă întorc acasă. Aşa că le mulţumesc băieţilor şi mă duc înapoi la Benny să plătesc taxi-ul pentru aeroport, din vreme ce e la 12 noaptea şi nu am cum să mă duc cu un microbuz.
Încă 850 bht. M-a taxat cam mult.

Am mai rămas în Thailanda cu 250 bht. Adică aproape 30 de lei. Să mănânc încă o zi jumătate şi mai cumpără ceva şi pentru acasă dacă mai poţi.
O să iau ceva aer în buzunare pentru cine doreşte.
Mai am 30 de euro pentru urgenţe.
Nu mi s-a întâmplat niciodată să mă întorc dintr-o excursie aşa de scurs de mărunţiş.
Dar nu mi se pare cine ştie ce tragedie.
Acasă.
Bagaje.
Mesaje online de mulţumiri la toţi prietenii (nu puţini) pe care mi i-am făcut în toate aceste 80 de zile.


Verific zborurile dacă sunt ok.
Somn.