Ne-am trezit cu greu totuşi de dimineaţă.
Plecăm la încă două scufundări.
Ajungem către barcă. Îmi uit detentorul la centru.
Mă întorc după el.
Ajungem pe Nusa Penida la prima scufundare. Ne scufundăm împreună cu Jacqui (instructor la Big Fish), ca de obicei, din Africa de Sud. Pe barcă mai e şi Mark (din Anglia) cu doi studenţi de AOW.
Intrăm în apă.
Uit aparatul de fotografiat setat pentru a vedea pozele, aşa că nu pot să fac poze.
Presimt că o să văd ceva în scufundarea asta special şi nu o să pot face poze.
Aşa a şi fost. Vedem 2 ţestoase. Toată scufundarea a fost un concurs de consum de aer.
Toţi am început cu 210 bari, iar după 69 de minute de scufundare cu o adâncime medie de 15 m, am ieşit cu 80 bari, mai bine decât Jacqui, care a ieşit cu 50, dar ca întotdeauna mai slab decât Dragoş, care a ieşit cu 100.
Următoarea scufundare pozez. Şi scot câteva poze bunicele.
 |
| Mama, tata și copilul |
După 71 de minute ies cu 70 bari, iar Dragoş cu 95. Ţine să mă asigure că n-o să reuşesc nici peste 5 ani să-l întrec.
Ajungem acasă rupţi de oboseală. După ce strângem echipamentul, mergem să luăm prânzul.
La restaurantul cu wireless. Postez şi eu blogul de ieri în timp ce mănânc o supă de roşii.
Ne prăbuşim la un somn de câteva ore după-masă.
Ne trezim seara cu foamea-n glandă şi ieşim direct la masă. Uităm să aranjăm pentru scufundări mâine. Aflăm mai târziu că se duc iar la mante, iar pe barcă deja nu mai e loc şi pentru noi.
Ne ofticăm amândoi. Probabil o să închiriez o bicicletă şi o să mă plimb pe insulă. Şi poate bag şi un freedive.
Văd eu mâine.
Acasă. Film - Cirque du Soleil
N-am somn.
Ascult muzică până târziu în noapte.
Alexandru Andrieş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu