Mă trezesc de dimineaţă şi îmi fac toate tabieturile în grabă, ca să plec cât mai repede către biroul de imigrări şi să-mi prelungesc viza de şedere în Thailanda cu încă o lună.
Mă asigur că am tot ce îmi trebuie cu mine, mă urc pe scuter şi plec spre Phuket town.
Văd în buzunarul de la scuter că mi-a lăsat azi-noapte Dragoş o hartă şi a încercuit pe ea unde e immigration office.
Am mai fost acolo o dată când a trebuit să-şi prelungească viza Flori şi am adăugat locaţia pe gps, aşa că nu mi-e greu să găsesc din nou locul.
Sunt tentat să las harta acasă (că mai am încă una sub şaua de la scuter), dar o iau cu mine totuşi.
Pe drum constat că nu merge gps-ul, deşi acasă funcţiona.
Ce m-aş face eu dacă nu ar fi avut Dragoş grija mea? Probabil aş fi dat 100 baht thailandezului care m-a abordat în intersecţie să mă ghideze el către Immigration Office.
Aleg străzile, cotesc în intersecţii exact pe unde trebuie. Nu ştiu cum (probabil cu harta :)), dar am reuşit şi am ajuns perfect unde trebuie şi fără vreun ocol.
Mă bucur să văd că nu e multă lume.
Mă întristez să văd că e de fapt închis.
Am bătut 15 km dus şi 15 întors degeaba, că azi e sărbătoare.
Mă întorc acasă şi mă duc la PSC. Acolo toată lumea are treabă, toţi sunt ba plecaţi, ba în apă, aşa că decid să mă mai plimb.
Fără aparat foto după mine, colind prin hypermarket-uri şi magazine, ca un pierde-vară, fără să cumpăr nimic. Doar mă uit la produse şi preţuri şi compar cu ce e pe la noi.
Cumpăr un pepene roşu, că văd că e mai ieftin ca în piaţă.
Acasă.
Aştept să vină Dragoş să mergem la cină.
Cina - pork yellow noodles
Iar acasă.
Blog.
Mâine iar mă duc la immigrations....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu