Mă trezesc la 6 fără nici un motiv.
Nu reuşesc să adorm la loc, aşa că aştept să se facă ora 10, ca să merg la PSC.
La 8 am aţipit. Mă trezesc la 12.
Plec la PSC; iau nişte pui prăjit cu orez pe drum.
Direct în apă. Mă ustură zgârieturile de la picior de ieri aşa că ies, dezinfectez şi decid doar să fac plajă.
Mi-am uitat manualul de Advanced OWD acasă împreună cu rogojina aia de plajă.
Mă întind direct pe nisip în valuri (cu grijă la piciorul drept să nu-l ude valurile)
De o lună de zile nu mi-am dat seama de ce îmi place atât de mult la plajă aici, până azi.
PE PLAJĂ NU SE ASCULTĂ MUZICĂ. Nimic, nici câtuşi de puţin, să auzi aşa, ceva, departe, vag. NIMIC! Este linişte deplină. Se aud doar păsările şi valurile. Şi ruşii. Bine, rusoaicele mai mult, că ruşii sunt mahmuri şi tac. Şi din când în când mai ţipă câte un copil.
Dar nu se aude nici un fel de muzică. Nici măcar din restaurantele apropiate. Nimeni nu pune muzică.
E superb. Îmi aduc aminte că în Mamaia aud pe plajă cel puţin quadrophonic.
Nu îmi dau seama cum de e atât de curată plajă, deşi nu sunt deloc coşuri de gunoi.
Şi da. Nisipul... Nisipul este foarte, foaaarte fin.
Plecăm spre casă. Oprim la Ping Pong să mâncăm.
Încerc o supă pe care tot o laudă Flori. Nu rețin cum îi spune. O porcărie, n-am putut să o mănânc.
Vin cu ideea să mergem în Patong la cinema să vedem un film.
Deşi rula o altă porcărie de film cu Bruce Willis, ceva tot cu Die Hard, ne-am dus (Dragoș1, Dragoș2, Flori şi cu mine).
Biletul: 120 bht. Popocorn + Cola nu ştiu, că a făcut Dragoș2 cinste că l-am luat pe scuter.
Înainte de film, printre reclame, se pune un videoclip despre familia regală din Thailanda şi toată lumea se ridică în picioare. Stăm în picioare vreo 2 min.
După film, decidem să mergem până pe vestitul Bangla Road la Rock City să ascultăm un repertoriu live cu cover-uri ACDC.
După o "promenadă" pe cinste printre baruri, cluburi de striptease, travestiţi (promit să iau aparatul foto cu mine data viitoare), îmi iau un kebap cu vită.
Aveam o poftă... Prea multă ceapă.
Intrăm la rock. Cântă superb thailandezii ăştia live. Recomand.
Dacă închideai ochii ziceai că sunt chiar ACDC. Solistul nu era thai.
Trebuie să facem consumaţie ca să mai stăm. Şi cum niciunul nu intenţionam asta, plecăm acasă.
Trec şi îl las pe Dragoș2 la hotel. Şi mă asigur că au ajuns acolo şi ceilalţi 3 băieţi, în frunte cu Răzvan din Piteşti.
Acasă.
Skype.
Blog.
Nu reuşesc să adorm la loc, aşa că aştept să se facă ora 10, ca să merg la PSC.
La 8 am aţipit. Mă trezesc la 12.
Plec la PSC; iau nişte pui prăjit cu orez pe drum.
Direct în apă. Mă ustură zgârieturile de la picior de ieri aşa că ies, dezinfectez şi decid doar să fac plajă.
Mi-am uitat manualul de Advanced OWD acasă împreună cu rogojina aia de plajă.
Mă întind direct pe nisip în valuri (cu grijă la piciorul drept să nu-l ude valurile)
De o lună de zile nu mi-am dat seama de ce îmi place atât de mult la plajă aici, până azi.
PE PLAJĂ NU SE ASCULTĂ MUZICĂ. Nimic, nici câtuşi de puţin, să auzi aşa, ceva, departe, vag. NIMIC! Este linişte deplină. Se aud doar păsările şi valurile. Şi ruşii. Bine, rusoaicele mai mult, că ruşii sunt mahmuri şi tac. Şi din când în când mai ţipă câte un copil.
Dar nu se aude nici un fel de muzică. Nici măcar din restaurantele apropiate. Nimeni nu pune muzică.
E superb. Îmi aduc aminte că în Mamaia aud pe plajă cel puţin quadrophonic.
Nu îmi dau seama cum de e atât de curată plajă, deşi nu sunt deloc coşuri de gunoi.
Şi da. Nisipul... Nisipul este foarte, foaaarte fin.
Plecăm spre casă. Oprim la Ping Pong să mâncăm.
Încerc o supă pe care tot o laudă Flori. Nu rețin cum îi spune. O porcărie, n-am putut să o mănânc.
Vin cu ideea să mergem în Patong la cinema să vedem un film.
Deşi rula o altă porcărie de film cu Bruce Willis, ceva tot cu Die Hard, ne-am dus (Dragoș1, Dragoș2, Flori şi cu mine).
Biletul: 120 bht. Popocorn + Cola nu ştiu, că a făcut Dragoș2 cinste că l-am luat pe scuter.
Înainte de film, printre reclame, se pune un videoclip despre familia regală din Thailanda şi toată lumea se ridică în picioare. Stăm în picioare vreo 2 min.
După film, decidem să mergem până pe vestitul Bangla Road la Rock City să ascultăm un repertoriu live cu cover-uri ACDC.
După o "promenadă" pe cinste printre baruri, cluburi de striptease, travestiţi (promit să iau aparatul foto cu mine data viitoare), îmi iau un kebap cu vită.
Aveam o poftă... Prea multă ceapă.
Intrăm la rock. Cântă superb thailandezii ăştia live. Recomand.
Dacă închideai ochii ziceai că sunt chiar ACDC. Solistul nu era thai.
Trebuie să facem consumaţie ca să mai stăm. Şi cum niciunul nu intenţionam asta, plecăm acasă.
Trec şi îl las pe Dragoș2 la hotel. Şi mă asigur că au ajuns acolo şi ceilalţi 3 băieţi, în frunte cu Răzvan din Piteşti.
Acasă.
Skype.
Blog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu